marți, 10 martie 2009
De ce unii nu regreta ?...
Timpul se scurge. Anii ne invata ceea ce nu stiu zilele si abia catre sfirsit ne dam seama ca nu am pretuit fiecare schimbare in bine a imprejurarilor. Constiinta doarme cind lasam pornirile noastre firesti sa ne domine crezind ca e ceva normal. Mi-am spus ca trebuie sa urc mai sus si am urcat luptind cu prejudecatile mele,cu ale altora. Obosind, am simtit ca parca inot in nisipuri miscatoare, iar mersul meu nu a mai fost o lupta ci o rutina, pentru ca am uitat de telul meu. Albul mi-l doream alb, dar cu fiecare pas stropii impuritatii ma faceau sa cred ca asa trebuie sa fie albul, ca asa e normal. Regret, dar lupt oare sa nu uit regretul ca viata mea tindea spre puritate, spre ascensiune si plec apoi spre povirnisuri ?
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Un comentariu:
Mi-e inima rana, mi-e trupul mormant
Ma-ntreb nencetat,cine-s eu, de ce sunt...
Sunt trista si-al inimii monolog il ascult,
De ce ma iubesti Isuse,de ce asa mult ?
De sunt un om simplu sau sunt un om cult
Ma chinuie ganduri mai noi, mai de mult
Ce este viata un punct absolut ?
De ce ma iubesti Isuse, de ce asa mult?
Sunt om cu defecte, ceva calitati doar atat:
Ma chinui sa urc, ma trezesc iar cazand.
Si ochiul din mine,Te-ntreaba plangand...
De ce ma iubesti Isuse, de ce asa mult?
cu toata dragostea pt. tine si mentiunea: nu te teme ,nu esti singura si altii au trecut pe aici....viata cu EL nu e usoara, dar e biruitoare. crede-ma!
din ELEGIE,elena marin alexe, pt. My. treasure.
Trimiteți un comentariu