miercuri, 10 decembrie 2008

Cita vreme-a trecut, cita vreme-a ramas...

Unde mi-e inima oare?La ce comoara? La Tine sau la tine? Unde mi-e comoara acolo mi-e inima. Nu? Te lupti si te zvarcolesti,te chinui sa ajungi intr-un punct... dar nu vreau sa cred in fatalism. Mi-e teama sa nu pling ca Petru in zorii zilei. Sa nu raman doar cu amintiri din care sa ma hranesc artificial sa nu mor,ci sa ma chinui.Nu-i asa ca e si hazliu. Suntem in centru dar dintr-o data azvarliti ,necunoscuti. La culme si apoi prabusiti intr-un hau! De ce? Pentru ca toata atentia i-am acordat-o persoanei noastre,satisfactiilor noastre si totul devine ca un surogat. Am vrut sa incep cu un apus de soare care trece peste plopi,iar umbrele se alungesc tot mai mult. Despre o muzica auzita cindva la un pick-up ce imi incanta auzul enorm.Melodia aceea "Delilah", cantata cu atita pasiune incat si sufletul meu de copil mi se sfasia. Cand nu esti langa mine unde alerg?!! Inima mea striga dupa Tine si Te cauta cu atata insetare in noapte,in durere, in singurate. In jurul meu e-atata lume dar nimeni nu e cu mine ca si Tine. Sufletul meu e transparent doar pentru Tine. Stiu. De undeva,de departe tu, celalalt,mi-ai intins mana ,m-ai lasat sa plang pe umarul tau,m-ai ridicat cand prabusita zaceam a neputinta...,"m-ai ridicat din pulbere cu harul si mi-ai soptit : TU esti margaritarul!..." dar... nu e la nesfarsit extazul. Pentru unii trebuie o plata mult mai mare.Fericirea de dincolo costa mult mai mult decat cea de-aici . S-a dat un pret incomensurabil pentru "dincolo".Ce zici? Vocea,suspinul,caldura din trupul tau ce te ridica intr-o stare de betie,tumultul de adrenalina ce ti-a imbujorat obrajii si face palpitatii la inima, lumina din jurul persoanei iubite. Uauuuuu! Si daca se gata totul si se naruie? Comoara mea unde imi este? Sunt o mana de lut in mana Marelui Olar si pot eu oare sa-I impun de ce nu m-a dus in casa aceea sau in cealalta? De ce nu m-a luat din coasta ta , sa fiu a ta, sa pot dormi pe pieptul,sa iti aud bataile inimii tale. E un pacat sa iti starnesc imaginatia si simturile dar ele au pornit fara sa vrem deja!Unde s-a produs fisura? "Adormisem dar inima imi veghea" .Ce bine ar fi,dar nu e asa. "Prindeti-ne vulpile,vulpile cele mici care strica viile; ca viile noastre sunt in floare...Intariti-ma cu turte de struguri,inviorati-ma cu mere,caci sunt bolnava de dragostea lui....Va jur,fiice ale Ierusalimului,pe caprioarele si cerboaicele de pe camp ;nu starniti,nu treziti dragostea,pana nu vine ea!!!...Pana la racoarea zilei,si pana la lungirea umbrelor,intoarce-te!...Iubitule,sari ca o caprioara sau ca puiul de cerb,PESTE MUNTII CE NE DESPART.Am cautat noaptea ,in asternutul meu ,am cautat pe iubitul inimii mele;l-am cautat,dar nu l-am gasit...imi culeg smirna cu mirezmele,...mincati prieteni ,beti si imbatati-va de dragoste!...Iubitul meu plecase,se facuse nevazut.Innebuneam,cand imi vorbea.L-am cautat,dar nu l-am gasit,l-am strigat,dar nu mi-a raspuns.Pazitorii care dau ocol cetatii m-au intalnit;m-au batut, m-au ranit; mi-au luat mahrama strajerii de pe ziduri. Va rog fierbinte ,fiice ale Ierusalimului,daca gasiti pe iubitul meu,ce-i veti spune?...CA SUNT BOLNAVA DE DRAGOSTE!....Buzele lui sunt niste crini,din care curge cea mai aleasa smirna....Pune-ma ca o pecete pe inima ta,ca o pecete pe bratul tau; caci dragostea este tare ca moartea...,jarul ei este jar de foc,..Apele cele mari nu pot sa stinga dragostea,si raurile n-ar putea s-o inece...In ochii lui am fost ca una care a gasit pacea..." Spune-mi ; nu-i asa ca sufletul doare?
In cer uitam visele? Apropo.Am visat cu doi trandafiri de nuanta alb-albastrui .Erau inalti cit copacii si se adiau in bataia vantului. Priveam in sus la ei,abia le vedeam capatul iar doi porumbei albi au zburat deasupra lor.M-a speriat falfaitul aripilor si nu stiu ,m-a trezit acel sunet sau m-a trezit cineva. Oricum ,acuma pare totul un vis utopic implinit dar cind chiar ma voi trezi ?...Spune-mi...tu ce vrei. Astept.

3 comentarii:

my treasure spunea...

De la EROS la AGAPE drum lung ametitor..

elena marin-alexe spunea...

Dar poate deveni mai scurt decat iti poti imagina,daca il treci pe la Golgota!Sunt multi care au ales asta ,unii din disperare altii din dorinta de a-L pune la incercare,altii din neputinta de a se salva singuri de o suferinta mult prea istovitoare si inutila si altii din dorinta de asi pune pe cruce greul unei iubiri omenesti ,neimpartasite si atat de efemere,,,,Important este ca toti cei ce au ales sa-si depuna obolul la cruce,au iesit INVINGATORI!

my treasure spunea...

Ai mare dreptate